Ai murit ? -Da

mai 7, 2007

  Dupa mai multe vise esuate, in care totul s-a invartit in jurul dorintei, astazi incep cu adevarat munca pentru ceea ce doresc sa realizez. 
  Veti auzi de mine.

Totul a inceput cu mai bine de 3 luni in urma. Era un vis frumos, iar cateva umbre  au inceput parca sa il oglindeasca in intunericul rece. Se vedea conturul dar  linistea de gheata il sfarma, si totul incepea iar si iar.
 Umbrele nu se opreau si astfel visul a inceput sa devina mai puternic. Nici o vraja nu mai putea acum sa il spulbere, se tinea tare si dorinta incredibila de a incerca il ridica si mai sus si mai puternic. Peste intreagul intuneric s-a ridicat un nor alb, iar in jurul lui roiau ca niste albinute harnice umbrele ce il intareau.
 Si atunci s-a intamplat.
Am deschis ochii si puterea lui m-a coplesit. Umil vierme de pamant, sunt om, si vina mea este ca egoismul din mine ce ma impinge la situatii critice in care ma simt ca si mort.
 In nici mai putin de cateva zile am distrus tot ce am incercat sa realizez in 3 luni. Mi-am tradat toate convingerile, dotorita mie. Nu stiu daca voi putea sa mai ma uit in ochii celor care au mi-au acordat increderea, si cu siguranta frica incet incet imi va scurta toate dorintele. Nimic nu va mai fi ca inainte, datorita mie.

  Stii ceva, poate ca sunt <sa spunem> cel mai nepregatit in a materializa vise, insa eu cred in visele acestea, oare cati au realizat ceva doar de dragul de a face ceva, eu cred, si nu ma voi lasa invis. Este prima data, din 100 de idei am distrus 99, stiu asta, simt cum toti isi arunca ura asupra mea, o recunosc, si mi-e rusine de acest lucru, insa simt ca nu toti cred in visul acesta.

 N-are rost sa discut acuma despre toata filozofia asta, oamenii vin si pleaca, eu stau si pun caramida cu caramida pana voi construi visul meu.

Imi pare rau tuturor celor ce le-am facut rau, adica mai la toti cei apropiati, nu stiu cati vor citi vreodata aceste cuvinte, voi merge mai departe si imi voi recastiga increderea in mine.

Visul meu trebuie realizat, si nici macar prima treapa  nu am reusit sa o trec.
Poate ma veti intelege, poate nu, cine stie, ne intalnim pe drum, si va voi intreba cat mai aveti pana la indeplinirea visului ?, ce imi veti raspunde ?

Viziune si arta

aprilie 14, 2007

 Hai sa vorbim despre inspiratie, despre viziuni, despre ceea ce ne schimba viata. Acele lucruri pe care ni le aprobam ca fiind perfect valabile pentru tot universul deoarece reprezinta un adevar.

 Fiecare dintre noi avem viziuni, ce implica dorinte, ganduri din viata. Asociez viziunea ca fiind o revelatie. Cred in om ca poate sa schimbe lumea, vad acest lucru in fiecare zi, dar schimbarea nu este intotdeauna in bine.

De ce faci acest lucru?
Pentru ca acesta este sensul meu in viata.

Adica?

M-am nascut si pe parcursul vietii mele mi-am dat seama ca traiesc intr-o lume materialista. Am nevoie de bani ca sa traiesc.

 Oamenii se pot schimba.

 In fiecare zi, atata timp cat pot sa discut cu oameni, le simt nevoia de a evada din acest calvar.

Comunicati des?
Desigur, comunicarea este raspunsul.

Insa ce raspunsuri aveti la incercarea de a comunica?

Cum se poate dezvolta societatea in care traiti astfel incat de mici sa fim directionati spre partea frumoasa a lumii, partea nemateriala?

Prin cultura, prin arta, libera exprimare.

Ajungi la un punct cand iti doresti, defapt iti dau seama ca nu ai facut ce era nevoie sau ce trebuia.

De ce?

Nu am fost indrumat bine.

Sau esti tu de vina ?

Discuta poate sa continue la infinit.Un dialog-monolog ce poate trimite catre nebunie atunci cand personalitatea este impartita in atatea dimensiuni incat nici tu nu mai crezi ce zici.

Vrei sa creezi ceva, pentru ca arta iti ofera scapare din toate lumile in care esti prins. Este usa ce se deschide, iar camera in care intri iti sterge toate pacatele si toate grijile. Peretii devin cai spre inspiratie iar pe varul lor, mintea isi proiecteaza gandurile iar creatia poate incepe.

Pictori actori sculptori toti sunt prinsi in aceasta camera.

Insa nu este arta decat daca este realizata din dorinta de a expune trairi ganduri opinii inclinatii.

Un artist nu creeaza pentru bani.

Arta este voluntara, caci daca nu .., sufletul ce iti da energia creatiei ti se stinge iar arta ta este fada, nula , de vanzare.

Primul Vis

martie 30, 2007

  Prima incercare de a scapa din monotonia vietii te aduce in fata nebuniei, nici tu nu mai stii ce vei descoperi, dar cauti,  descoperi, si simti.

  Primul sunet, o vaga incercare de a te aduce la realitate. Nu vrei, continui sa frangi intunericul,  linistea apasatoare revine, cauti nerabdator o urma ce te va conduce, nici tu nu stii ce este, dar frigul ce incet te inconjoara iti confirma banuiala. E aici, te invaluie si te atinge, vede prin tine, iti citeste gandurile . Esti o simpla stafie in lumea lor. Ai venit sa le rapesti linistea.

  Ai pasii inceti, apasatori, parca iti e frica. Ai senzatia primaverii timpurii in tine si simti izul florilor. Incerci sa te descoperi, ai ganduri multe, nu poti sa le strigi, sa scapi de ele, ceva te opreste. Aici nu se vorbeste, aici totul e tacut, inteles inca de la inceput, si totusi ai auzit, parca, ceva.

  Imposibil, a fost inca una din viziunile tale, inca un vis, dorinta ta de a aude ti-a impus senzatia. Frigul revine mai puternic. Esti oprit. Un zid de umbre se ridica in fata ta. Nu il vezi, il atingi.

  Incerci sa cauti o portita. Este interminabil, nu se mai opreste, si parca se mareste si mai mult, te simti singur si dintr-o data te vezi. Esti o umbra. Devii nelinistit. Iti e frig. Iti simti fiorii pe spate cum te apasa. Fugi sa te ascunzi. Unde ? Nu poti scapa. Le simti, sunt cu tine, nu le auzi, dar sunt acolo.

  Te intorci si calm iti accepti soarta.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.